Citisem de curând o glumă: "Ce te face fericită? Să mănânc! Nu, mă refeream la ceva mai spiritual. Ah, atunci să mănânc din tot sufletul!"
Am râs amar pentru că și eu asociez uneori fericirea cu o masă în oraș cu prietenii, cu o înghețată delicioasă vara, cu un cozonac proaspăt scos din cuptor înainte de Crăciun. De fapt, multe dintre amintirile mele cele mai plăcute includ mâncarea. Uneori, vacanțele mele sunt reușite sau nu în funcție de cum am mâncat în țara respectivă. Și mă întreb de ce. De ce ne face mâncarea fericiți?
De ce ne face mâncarea fericiți - explicația simplă
De multe ori, rezolvarea la o zi proastă este să mâncăm niște ciocolată. Folosim mâncarea pentru a trata stări proaste, precum tristețea, anxietatea, plictiseala sau stresul. Avem chiar și o lungă listă de rețete de "comfort food". Facem asta pentru că, așa cum spuneam, asociem mâncarea cu momentele fericite.
Poate fi o soluție pe loc (adică putem realmente să ne simțim mai bine după două cuburi de ciocolată), însă făcând asta pe termen lung ne învățăm creierul și dezvoltăm un mecanism bazat pe recompense (mâncarea ca recompensă). Consumând aceste alimente, creierul nostru eliberează dopamină (cunoscut și ca hormonul fericirii), ceea ce ne face să ne simțim mai bine.
Cercetările arată că alimentele bogate în zahăr determină eliberarea mai rapidă a dopaminei. Tocmai de aceea poftim mai ales la mâncăruri nesănătoase, în speranța de a ne simți mai bine. Însă această perioadă în care ne simțim, real, mai bine, este efemeră și este, de cele mai multe ori, urmată de sentimente de vinovăție, stări de oboseală și anxietate.
Ceea ce mănânci poate determina ceea ce simți
Adică alegerile alimentare ne pot dicta emoțiile. Studiile privind impactul dietei asupra emoțiilor și stării de spirit sunt relativ noi. Multe arată o conexiune clară între alimentele procesate, extra-rafinate, bogate în zahăr și dispoziția de dezvolta depresie. Pe de cealaltă parte, s-a demonstrat că o alimentație bogată în fructe și legume proaspete, cereale nerafinate și proteină de calitate scad riscul de a dezvolta depresie.
Au fost desfășurate și o serie de studii care vizează efectul dietei mediteraneene, văzută în acest caz ca exemplu bun de urmat. Aceste studii au arătat că dieta mediteraneeană poate reduce riscul de apariție al depresiei cu 30%, în timp ce un studiu centrat pe starea emoțională a copiilor, a arătat că cei care consumă majoritar alimente bogate în grăsimi saturate, carbohidrați și alimente procesate au dispoziție către a experimenta anxietate, stări de spirit proaste și chiar simptome ale depresiei.
Poate mâncarea să ne schimbe structura creierului?
Cercetările din câmpul neuroștiinței vorbesc despre plasticitatea creierului, adică abilitatea sa de a se transforma în timpul vieții noastre, în funcție de mediul în care stăm, stilul de viață și experiențele prin care trecem.
Așadar, și alimentația poate avea un impact direct asupra structurii creierului: studiile arată că hipocampusul - partea din creier responsabilă pentru starea de spirit, capacitatea de a învăța și de a memora - își poate modifica dimensiunea în funcție de ceea ce mâncăm. De exemplu, arată studiile, subiecții care au consumat mai puține fructe și legume, dar mai multe alimente rafinate și bogate în zahăr și grăsimi saturate, aveau zona hipocampusului mai mică, aspect caracteristic celor care suferă de depresie.
Conexiunea dintre creier și intestin
Știați că serotonina este produsă, în mare parte, în intestin? Aceasta ne controlează starea de spirit și metabolismul. Cantitatea de serotonină produsă este influențată de culturile de bacterii din intestine. Dezechilibrele în flora intestinală pot reduce cantitatea de serotonină produsă și sunt asociate cu dietele sărace în fibre. Cheia, în acest caz, ar fi să consumăm cât mai multe fructe și legume.
Poate că o porție de înghețată ne poate face fericiți pentru câteva minute. Însă alegerile bune, făcute constant, alimentația diversă și sănătoasă, ne asigură o stare de spirit bună pe termen lung.
Învață să faci alegerile alimentare corecte!