Mâncăm mai mult ca niciodată. Cantitativ, mâncăm mai mult decât părinții, bunicii noștri, strămoșii noștri. Mâncăm pentru că mâncarea e mereu la îndemână, indiferent de oră sau de anotimp. Mâncam ca gest social (ieșim la masă), ca obicei deprins (popcorn la film), mâncăm de plictiseală, din convenție socială (nu poți refuza mâncarea), mâncăm fără să ne fie foame. Și nu în folosul nostru.
De ce mâncăm?
Sau, mai bine zis, de ce mâncăm mai mult decât trebuie. Poate pentru că nu ne cunoaștem suficient corpul, poate că nu știm când să ne oprim, care sunt porțiile corecte pentru vârsta și sănătatea noastră. Să le discutăm pe rând.
Obiceiuri asociate mâncării
Să recunoaștem, porția de popcorn pe care o cumpărăm în mod automat atunci când mergem la film nu este o necesitate a organismului. Ci mai degrabă un obicei dobândit. O asociere: film = popcorn. Sau poate obișnuiești să ai o tavă de gustări pe masa din fața televizorului, și să "ciugulești" din ea în fiecare seara.
De ce sunt aceste obiceiuri periculoase? Pentru că mâncăm fără să realizăm, fără să avem nevoie. De multe ori aceste alimente nu au valoare nutrițională, ci doar corespund unui obicei dobândit, activează o emoție (film = popcorn = timp plăcut, bucurie) sau o stare de relaxare (tava cu dulciuri din fața televizorului = timpul liber de după cină).
Mâncarea e mereu la îndemână
Faptul că pe lângă mesele principale am inclus și gustări, poate fi un lucru bun, însă nu în toate situațiile. Acestea au permis să avem mereu la îndemână alimente care pot fi consumate cu ușurință, din mers, fără să ne fie necesare.
Dacă strămoșii noștri vânau pentru a mânca, iar hrana nu era din belșug, instinctul s-a format ca atare: de fiecare dată când vedem mâncare, ne vine, natural, să o mâncăm. Așadar, instinctul “cedează” în fața unor covrigi calzi, aduși de colegi la birou, chiar după micul dejun. Nu ne mai este foame, nu reprezintă un aliment nutritiv, dar instinctual ne spune să îi mâncăm.
Alimente care ne fac să ne fie (și mai) foame
Fiecare aliment pe care îl consumăm are o anumită valoare nutrițională. Dar există și alimente fără valoare nutritivă, mai ales alimentele ultra-rafinate (pâinea albă, pastele), cele bogate în zahăr sau îndulcitori. Acestea provoacă vârfuri ale glucozei, urmate de scăderi bruște, ceea ce determină o senzație accentuată de foame sau chiar stări de rău.
Programul de masă
Un program de masă bine stabilit învață corpul că își va primi hrana la anumite intervale. Pe de cealaltă parte, dacă obișnuim să mâncăm haotic, sau la intervale mari de timp, când simțim deja o foame severă, ajungem să ingerăm cantități mult mai mari (și nenecesare) de alimente.
Foamea... de emoții
Uneori găsim relaxare în mâncare (poate și datorită asocierilor de mai sus), alte ori o vedem ca pe o alinare. Așa ajungem să mâncăm pe bază de stres și să avem feluri de mâncare pe care le numim comfort food.
Desigur, alimentele pe care le mâncăm fiindcă suntem stresați nu sunt niciodată cele indicate. La urma-urmei, de câte ori ai mâncat șase morcovi doar pentru că erai stresat/ă? Probabil nu la fel de des precum ai mâncat dulciuri sau fast food.
Atenția
Există și o disciplină a felului în care mâncăm, nu doar a ceea ce mâncăm. Spre exemplu, dacă mâncăm la masă, împreună, ne concentrăm pe ceea ce mâncăm. Mestecăm corect, suntem atenți la mărimea porției noastre, avem postura corectă.
Lucrurile se schimbă însă dacă mâncăm în fața televizorului sau cu telefonul în mână: pierdem din vedere cât am mâncat, și consumăm porții mai mari. Înghițim fără să fi mestecat corect, îngreunând digestia.
Dacă am înțeles (o parte din) motivele pentru care mâncăm mai mult decât ar trebui (sau decât am vrea), haide să vedem și ce soluții avem. Poate fi o soluție a minții, a inimii sau a obiceiurilor.
Cum să ne oprim din mâncat
Consumă alimente bogate în nutrienți
Asigură-te că ai în frigider (și în proximitate) alimentele corecte: fructe, legume, verdețuri, leguminoase, surse naturale de proteină. Exemple: fructe de pădure, somon, curcan, roșii, ciuperci, fasole păstăi, salată, ouă, brânzeturi. Un mic dejun cu ouă, roșii și castraveți te mai menține sătul/ă pentru mai mult timp și nu va crea vârfuri drastice de glucoză, cum ar face-o o cană de cafea cu zahăr și un croissant.
Nu fugi de grăsimi
Pare contra-intuitiv ca o platformă de viață sănătoasă să te sfătuiască să mănânci grăsimi, dar nu uita că avem mai multe tipuri. Somonul, avocado, uleiul de măsline extra-virgin, nucile sunt surse bune de grăsimi, care contribuie pozitiv la starea generală de sănătate. Evident, consumate corect și cu moderație.
Moderează stresul
Știm că ai fi făcut deja asta dacă știai cum. Stresul nu e niciodată ceva ce ne dorim, ci ceva ce se întâmplă și poate fi greu de controlat. Poți să combați o parte din efectele negative ale stresului făcând sport, meditând, mâncând echilibrat.
Pune-ți întrebări
Înainte să desfaci ciocolata, întreabă-te: am nevoie sau doar vreau? O să vreau și peste 20 de minute? E cea mai bună variantă pe care o am?
Atunci când mergem înspre frigider, putem să ne punem câteva întrebări în gând: îmi este cu adevărat foame sau doar îmi este sete/sunt obosit/stresat?
Când mănânci, fă-o conștient: alege corect mărimea porției, mestecă, fii atent la gust sau la textură. Și oprește-te când te simți sătul.
Dacă vrei să înveți să mănânci corect și să îți controlezi poftele, te așteptăm în comunitatea noastră!